Hipermetropia, cunoscută și sub denumirea de hipermetropie, și prezbiopia sunt două probleme distincte de vedere care, deși ambele pot cauza vedere încețoșată, diferă semnificativ în ceea ce privește cauzele, distribuția pe vârste, simptomele și metodele de corecție.
Hipermetropie (hipermetropie)
Cauză: Hipermetropia apare în principal din cauza unei lungimi axiale excesiv de scurte a ochiului (glob ocular scurt) sau a unei puteri de refracție slăbite a ochiului, ceea ce face ca obiectele îndepărtate să formeze imagini în spatele retinei, mai degrabă decât direct pe aceasta.
Distribuția pe vârste: Hipermetropia poate apărea la orice vârstă, inclusiv la copii, adolescenți și adulți.
Simptome: Atât obiectele apropiate, cât și cele îndepărtate pot apărea neclare și pot fi însoțite de oboseală oculară, dureri de cap sau esotropie.
Metodă de corecție: Corecția implică de obicei purtarea de lentile convexe pentru a permite luminii să se focalizeze corect pe retină.
Prezbiopie
Cauză: Prezbiopia apare din cauza îmbătrânirii, când cristalinul ochiului își pierde treptat elasticitatea, ceea ce duce la o scădere a capacității de acomodație a ochiului de a focaliza clar asupra obiectelor din apropiere.
Distribuția pe vârste: Prezbiopia apare în principal la populațiile de vârstă mijlocie și vârstnice și aproape toată lumea o experimentează pe măsură ce îmbătrânește.
Simptome: Principalul simptom este vederea încețoșată pentru obiectele de aproape, în timp ce vederea la distanță este de obicei clară și poate fi însoțită de oboseală oculară, umflarea ochilor sau lăcrimare.
Metodă de corecție: Purtarea ochelarilor de citit (sau a lupelor) sau a ochelarilor multifocali, cum ar fi lentilele multifocale progresive, pentru a ajuta ochiul să focalizeze mai bine asupra obiectelor din apropiere.
Pe scurt, înțelegerea acestor diferențe ne ajută să recunoaștem mai bine aceste două probleme de vedere și să luăm măsurile adecvate pentru prevenire și corectare.
Data publicării: 05 dec. 2024